Yoga este cel mai vechi sistem de instruire din lume si poate data de acum 5000 de ani
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

luni, 24 aprilie 2017

Antrenarea creierului - Meditatia si rugaciunea


 Vă voi prezenta în cele ce urmează un nou fragment ce conţine o altă modalitate de antrenare a creierului în scopul obţinerii sănătăţii fizice, metale şi spirituale, dintre cele opt modalităţi prezentate de autori. Tehnica este una extrem de simplă şi valoroasă, ca şi cea prezentată în articolul anterior. Reamintesc faptul că la baza cărţii în cauză stă o vastă cercetare medicală, ştiinţifică şi spirituală.

Antrenarea creierului

Zâmbiţi. Chiar şi dacă nu vă vine s-o faceţi, simplul act al zâmbitului repetitiv ajută la întreruperea tulburărilor stării de spirit şi întăreşte abilitatea neuronală de a menţine o viziune pozitivă asupra vieţii. Chiar şi dacă mimaţi un zâmbet, ceilalţi oameni vă vor răspunde cu o mai mare generozitate şi bunătate. După ştiinţa mea, singura religie care încorporează zâmbetul într-o practică spirituală este budismul. De exemplu, Thich Nhat Hanh sugerează să facem „meditaţia zâmbetului” ori de câte ori avem o clipă liberă în timpul zilei. Zâmbiţi când urcaţi într-un lift sau staţi la coadă la supermarket şi veţi observa că oamenii din jurul vostru se vor calma. Vă veţi simţi mai bine, veţi iradia empatie, iar oamenii vor răspunde cu bunătate. După cum scria Thich Nhat Hanh, „Dacă nu vom fi capabili să zâmbim, atunci lumea nu va avea pace”. Zâmbetele, că veni vorba, sunt contagioase neurologic în orice cultură, iar femeile sunt mult mai capabile să zâmbească decât bărbaţii.


Zâmbetul stimulează circuitele creierului care sporesc interacţiunea socială, empatia şi starea de spirit. De fapt, zâmbetul are un efect atât de puternic asupra creierului, încât dacă vedeţi imaginea unui chip zâmbitor, vă veţi simţi involuntar mai fericit şi mai în siguranţă. În sens invers, încruntatul (sau privitul unui chip încruntat) stimulează sentimentele de furie, dezgust şi neplăcere. Într-un studiu controversat, injecţiile cu Botox în ridurile de încruntare par să amelioreze sentimentele subiective de depresie.

Râsul, pe de altă parte, stimulează căi neuronale diferite. Râsul şi umorul nu apar pe lista noastră, pentru că o parte a mecanismelor implicate sunt asociate cu surprinderea şi perceperea incongruenţei. Râsul şi umorul pot stimula amigdala, sugerând că aceste sentimente sunt uneori legate de disconfort şi teamă. Aceasta ne poate ajuta să explicăm de ce mulţi oameni râd când se uită la filme în care alţi oameni fac lucruri prosteşti şi au de suferit, pentru că ar putea fi o cale de eliberare rapidă a anxietăţii (o explicaţie alternativă ar fi că unii oameni experimentează o plăcere sadică atunci când alţii greşesc).

Unele dovezi sugerează că râsul poate ajuta la scăderea stresului şi la întărirea sistemului imunitar, declanşând chiar anumite gene care sunt legate de lupta împotriva diabetului şi SIDA. Dar schimbările par să fie temporare, iar studiile nu reuşesc să demonstreze dacă apar îmbunătăţiri apreciabile ale stării de sănătate.

O personalitate înclinată spre râs poate fi benefică, dar până când nu ia cineva un grup de subiecţi cărora să le ceară să râdă arbitrar timp de cinsprezece minute pe zi, apoi să îi scaneze din nou în opt săptămâni, nu vom şti dacă circuitele neuronale stimulate sunt legate de anxietate, plăcere, sadism sau pace.

Vă recomandăm să ascultaţi muzică „fericită” (da, creierul organizează sunetul într-o paletă de emoţii). Poate stimula un zâmbet ca răspuns şi îmbunătăţi starea de spirit şi poate fi deosebit de eficientă în ajutarea creierului atunci când aveţi de-a face cu o boală cronică sau gravă.

 

Meditaţia şi rugăciunea

Majoritatea dicţionarelor definesc rugăciunea ca un act de comunicare cu o zeitate, mai ales sub forma unei dorinţe sau a unei cereri de ajutor. Meditaţia este definită ca o reflectare contemplativă sau un exerciţiu mental menit să creeze un nivel ridicat de conştienţă spirituală, să declanşeze o experienţă spirituală sau religioasă, sau să antreneze mintea într-un mod specific. Considerăm rugăciunea a fi o formă specializată de meditaţie, în care practicantul face o cerere specifică unei entităţi sau prezenţe spirituale. Vedem, de asemenea, imaginaţia ghidată, hipnoza şi tehnica psihoanalitică a asocierii libere ca forme de activitate contemplativă.

Atât rugăciunea, cât şi meditaţia pot include folosirea textelor religioase, cântecele sau mişcări ritualice, dar meditaţia se referă de obicei la o activitate mai îndelungată, mai intensă. Neurologic, am descoperit că, cu cât o persoană se roagă sau meditează mai mult, cu atât mai multe schimbări au loc în creier. Cinci minute de rugăciune o dată pe săptămână s-ar putea să aibă un efect minim, dar patruzeci de minute de exerciţiu zilnic, pe o perioadă de câţiva ani, va produce schimbări permanente în creier.
.
Despre autori:

Andrew Newberg este doctor în medicină, profesor asociat la Departamentul de Radiologie şi Psihiatrie al Spitalului Universităţii Pennsylvania şi profesor adjunct la Departamentul de Studii Religioase. Este fondatorul şi directorul Centrului pentru Spiritualitate şi Minte şi directorul Centrului pentru Studii Integrate de Spiritualitate şi Neuroştiinţă al Universităţii Pennsylvania. Este board-certified în medicină internă, medicină nucleară şi cardiologie nucleară. A publicat pe ste o suta de articole, eseuri, capitole de cărţi, lucrări.

Mark Robert Waldman este cercetător asociat al Centrului pentru Spiritualitate şi Minte, Universitatea Pennsylvania, autor a nouă cărţi şi antologii în domeniile psihologiei şi creativităţii şi a unor lucrări profesionale publicate în jurnale din întraga lume. Deţine specializări în dinamici de cuplu şi terapii bazate pe conştienţă.

https://spatiulinimii.com/2014/02/19/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu